Pentru pacienți

Dacă ai între 50 și 74 de ani trebuie să urmezi cel mult zece pași simpli:

1. 1. Întreabă medicul de familie dacă știe despre programul de screening pentru cancerul colorectal pentru regiunea București-Ilfov
   2. Află lista medicilor de familie implicați în program și identifică-l pe cel mai aproape de casa ta.
   3. Fă o programare și află ce documente trebuie să aduci pentru a beneficia de serviciile medicale.
   4. Vei fi invitat la medic, unde vei completa un chestionar de risc și simptome.
   5. După analizarea chestionarului, medicul decide dacă trebuie să faci testul de Hemoragie Ocultă Imunochimic în Fecale (FIT) sau dacă este nevoie de alte investigații de specialitate
   6. Testul FIT este gratuit și se realizează în laboratoare de analize specializate și avizate. Recoltarea se face acasă, de către pacient, conform îndrumărilor medicului. Simplu și rapid!
   7. Dacă rezultatul testului tău este NEGATIV, veți fi informat în scris, printr-o scrisoare de informare. Nu mai trebuie să îți faci griji, ești sănătos!
   8. În cazul în care rezultatul este POZITIV, informarea se va transmite telefonic. Medicul te va consilia pentru a efectua colonoscopia.
   9. Colonoscopia se realizează gratuit, sub îndrumarea specialiștilor de la Centrul Regional de Screening București -Ilfov din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila„
   10. În urma efectuării colonoscopiei, medicul specialist va stabili diagnosticul final și tratamentul, în funcție de rezultat.

Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial și implicit, la nivelul Uniunii Europene, 1.9 milioane de cazuri noi fiind diagnosticate în 2020 conform datelor statistice furnizate de GLOBOCAN (10 % din totalul neoplaziilor noi), reprezentând a doua cauză de mortalitate din cadrul patologiilor oncologice (935.173 decese înregistrate în 2020, adică 9,4% din totalul deceselor oncologice).

Incidența cazurilor noi pentru ambele sexe în Europa a fost de 519 820 persoane (26.9%) conform GLOBOCAN 2020, predominant la sexul masculin, la care ocupă locul 3 după cancerul pulmonar și de prostată, la sexul feminin incidența fiind depășită doar de cancerul mamar. Mortalitatea raportată în România în anul 2019 pentru cancerul colorectal a fost 17.8 la 100000 locuitori.

Cancerul colorectal poate fi considerat un marker al dezvoltării socioeconomice, rata incidenței fiind în creștere în țările aflate în curs de dezvoltare, reflectând schimbările dietetice, creșterea aportului de grăsimi de origine animală, a sedentarismului și obezității ca factori de risc independenți, împreună cu alcoolul și fumatul.  Totodată sunt implicați și factorii genetici, împărțiți în anomalii genetice ereditare și anomalii genetice dobândite (cancerul sporadic), fiind studiate mutațiile RAS, BRAF, MLH1, instabilitatea cromozomială și a microsateliților. Prezența sau absența acestor profiluri moleculare ajută la clasificarea tumorilor colorectale și la stabilirea tratamentului optim.  Cancerul colorectal apare cel mai frecvent ca boală sporadică, adică nu este legat de o moștenire genetică a unor mutații. Sunt citați o serie de factori protectori pentru CCR, precum consumul crescut de fibre alimentare și fructe, creșterea aportului de acid folic, calciu, vitamine și activitatea fizică constantă.

Categoriile de populație cu risc crescut pentru CCR includ:

• populația peste 50 ani
• antecedentele personale patologice de cancer colorectal, alta neoplazie (sân, uter, ovar) sau de polipi colorectali
• antecedentele heredocolaterale de CCR (dacă o rudă de gradul I are CCR, riscul de a dezvolta cancer colorectal se dublează – asimilat moștenirii genetice sau factorilor de mediu comuni)
• boli inflamatorii intestinale (rectocolita ulcero-hemoragică și boala Crohn cu evoluție îndelungată) – riscul crește cu durata bolii inflamatorii intestinale și cu severitatea și extinderea inflamației, apărând inițial modificări displazice
• istoric de anomalii genetice ereditare (polipoza adenomatoasă familială FAP, FAP atenuat, sindromul non-polipozic Lynch cunoscut sub denumirea de cancer colorectal nonpolipos ereditar HNPCC și sindroame polipozice precum sindroamele Gardner, Turcot, Peutz-Jeghers, polipoza asociată cu MYH)

Suspiciunea de CCR poate fi ridicată pe baza unor simptome, sau cancerul colorectal este detectat în cadrul unei examinări de screening. Simptomele în CCR incipient sunt vagi, uneori pacientul remarcă prezența sângelui în materiile fecale, oboseala prelungită, paloare, inapetență și scădere ponderală inexplicabilă, dureri abdominale, tulburări de tranzit intestinal – constipație recentă, alternanță constipație diaree. Remarcarea acestor modificări ar trebui sa aducă pacientul la medic, urmate de o serie de investigații (analize de sânge, hemograma, probe hepatice, markeri tumorali, colonoscopie, computer tomograf).

Examenul histopatologic al biopsiei unei leziuni decelate endoscopic este testul diagnostic de certitudine, indentificând tipul histologic (majoritatea CCR sunt adenocarcinoame , însă există și subtipuri mucinoase sau cu celule în inel cu pecete, scuamoase, nediferențiate, neuroendocrine) și gradingul tumoral pe baza diferenței de aspect dintre celulele tumorale și celulele prezente în mod normal în mucoasa colorectală sănătoasă.

Stadializarea tumorală în CCR folosește sistemul TNM, prin combinația dintre gradul de invazie a țesutului adiacent(T), implicarea nodulilor limfatici(N) și metastazarea sau răspândirea cancerului la nivelul altui organ din corp (M).

Prevenția primară rămâne strategia cheie în reducerea prevalenței globale a cancerului colorectal, prin limitarea expunerii la acțiunea carcinogenelor cunoscute.

Prevenția secundară iși propune să reducă impactul unei boli prin detectarea și tratarea acesteia cât mai curând. Supraviețuirea la 5 ani în cancerul colorectal este dependentă de stadiul de progresie al bolii la diagnostic: peste 90% pentru tumorile descoperite în stadiul I, în jur de 80 % pentru tumorile descoperite în stadiul II, 60% pentru stadiul III și sub 10% pentru cele descoperite în stadiul IV.

Cancerul colorectal are o serie de particularităţi care îl fac ideal pentru screening:

• este o afecțiune frecventă, cu evoluţie fatală dacă nu este diagnosticat și tratat în stadii precoce
• are o istorie naturală bine cunoscută: 90-95% din CCR se dezvoltă din leziuni precursoare – adenoame, al căror potențial malign crește cu dimensiunea polipului, cu proporția structurii viloase și cu gradul displaziei. 30-50% din adulți dezvoltă adenoame colonice în cursul vieții după 50 ani, 6 % din ei fiind diagnosticați cu cancer colorectal
• progresează lent din stadiile precoce, curabile chirurgical către stadiile avansate și metastazante
• testele de screening folosite sunt cost-eficiente și larg accesibile

Optiunile posibile pentru screeningul CCR includ:

• test hemoragie ocultă din materiile fecale (FIT fecal immunochemical test)
• irigoscopia cu dublu contrast, sigmoidoscopia flexibilă sau combinația lor
• colonoscopie
• colonoscopie virtuală și testare genetică a AND-ului neoplazic în scaun

Fiecare opțiune de screening are avantaje și dezavantaje care pot varia în funcție de organizarea și resursele sistemului de sănătate, contraindicațiile medicale, complianța și preferințele pacienților. Intervalul optim pentru screening depinde de test.

Colonoscopia este testul cel mai sensibil și cel mai specific, fiind și testul de referință – gold standard pentru detectarea cancerului și a polipilor, dar este asociată cu un risc mai înalt decât celelalte teste. Modalitățile de diagnostic colonoscopic includ tehnici moderne de detecție a leziunilor precursoare, cromoendoscopie clasică și digitală (NBI – narrow band imaging, FICE, Lucera), urmate de biopsie și rezecția endoscopică a leziunilor polipoide.

Strategia de testare recomandată de Comisia Europeană prin Ghidurile Europene pentru  asigurarea calității în screeningul și diagnosticul cancerului colorectal este efectuarea de primă intenție a testului de sângerare ocultă (test FIT – test imunochimic fecal), la fiecare 1-2 ani, la persoanele cu vârste între 50 și 74 ani.  Pacienții cu test FIT pozitiv vor fi explorați colonoscopic pentru a detecta leziuni precursoare ale CCR ce pot fi rezecate endoscopic, prevendind astfel apariția cancerului colorectal. Aceasta strategie va fi cel mai probabil adoptată și în Romania, cel puțin pentru inițiativele de pilotare care sunt în curs de lansare.

Scopul programelor de screening al cancerului colorectal este de a identifica această boală într-un stadiu incipient, când tumora este localizată și de cele mai multe ori nu determină simptome evidente. În cazul în care cancerul colorectal este diagnosticat în acest stadiu se poate discuta de un tratament cu intenție curativă, cu o speranță de viață pentru pacient asemănătoare populației generale.

Ca prim pas se recomandă o discuție cu medicul de familie, care, cu ajutorul anamnezei amănunțite și prin completarea unui chestionar de risc de către pacient, va stabili ce risc prezintă pacientul de a avea sau de a dezvolta în viitorul apropiat cancer colorectal.

În principal, în screeningul cancerului colorectal sunt efectuate două investigații.

1. 1. Prima investigație poate fi reprezentată de efectuarea unui test de hemoragii oculte, de preferat prin metoda imunologică – FIT, care pune în evidentă prezența unei surse de sângerare la nivelul tractului digestiv.
   2. Următorul pas este reprezentat de efectuarea colonoscopiei, care reprezintă investigația de elecție pentru pacientul ce prezintă un risc mare de a dezvolta cancer colorectal. Conform ghidurilor actuale, colonoscopia ar trebui indicată atât bărbaților cât și femeilor cu vârsta peste 50 de ani.

Testele de screening pot evidenția polipi, astfel încât să poată fi îndepărtați înainte de a se transforma. De asemenea, screeningul ajută la depistarea cancerului colorectal într-un stadiu incipient, când tratamentul este cel mai eficient.

Majoritatea cancerelor colorectale se dezvoltă din polipi precanceroși. Polipii sunt creșteri care se formează din mucoasa colonului. Pot fi detectați cu o procedură endoscopică (colonoscopie sau sigmoidoscopie) sau colonografie CT și, într-o măsură mai mică, prin alte teste, cum ar fi cele pentru scaun.

Cele două tipuri de polipi cel mai frecvent detectate sunt de tip adenomatos si hiperplazici. Polipii adenomatoși se pot transforma in cancer, această progresie durează cel puțin 10 ani la majoritatea persoanelor.

Dacă se găsește un polip in timpul colonoscopiei, acesta este rezecat endoscopic in cadrul aceleași proceduri. Screeningul regulat și eliminarea polipilor vă reduce riscul de a dezvolta cancer colorectal (cu până la 90% cu colonoscopie). În mod similar, dacă se constată un cancer, acesta poate fi tratat într-un stadiu cât mai incipient.

Rata de supraviețuire în cazul cancerului colorectal depinde de stadiul în care acesta este diagnosticat. Supraviețuirea la 𝟱 𝗮𝗻𝗶 de la momentul diagnosticului și inițierii tratamentului este de 𝟵𝟬% în cazul cancerului colorectal localizat, scade la 𝟳𝟮% în cancerul colorectal avansat loco-regional și ajunge la un procent deosebit de mic, de doar 𝟭𝟱%, în cazul cancerului avansat la distanță, când sunt prezente metastazele!

• Conform protocoalelor de screening, încadrarea pacienților se realizează pe baza testului de Hemoragie Ocultă Imunochimic în Fecale (FIT) și/sau a chestionarului de risc.
• Efectuarea unui test FIT nu evaluează decât pozitivarea sau nu a sângelui în materiile fecale, dar nu oferă date despre riscul de sângerare, localizarea și tipul leziunilor care pot exista în colon.
• Pozitivarea unui test FIT încadrează pacientul în grupa persoanelor cu risc înalt de a prezenta cancer colorectal și recomandă efectuarea colonoscopiei.
• Cu toate acestea, utilizarea testului FIT nu poate determina în totalitate riscul de cancer colorectal. Efectuarea colonoscopiei are rolul de a vizualiza un eventual proces neoplazic sau alte leziuni cu potențial hemoragic.

Consimțământul informat al pacientului

Este un act cu implicații etice, juridice și medicale ce are ca scop informarea clară și ulterior acceptul pacientului pentru efectuarea intervenției terapeutice la care va fi supus. Acest acord este obținut după citirea cu atenție a datelor medicale care se află în consimțământul informat și după discuția cu medicul specialist în care trebuie clarificate toate nelămuririle legate de riscuri, pregătirea pentru intervenție, manevra terapeutică, posibile complicații.

Consimțământul informat pentru colonoscopia diagnostică/terapeutică are în componență următoarele rubrici:

• Datele personale ale pacientului (nume, prenume, CNP, telefon, domiciliu);
• Informații generale legate de colonoscopie;
• Modul de pregătire pentru colonoscopie;
• Informații legate de patologiile asociate și medicația urmată acasă (alergii, patologie cardiacă/pulmonară, diabet zaharat, medicație anticoagulantă sau cea pentru diabet zaharat)
• Scurtă prezentare a procedurii ce urmează a fi efectuată;
• Date legate de anestezia utilizată (dacă este cazul);
• Riscurile colonoscopiei precum sângerarea (1-2% din cazuri), perforația (0,1-0,3% din cazuri) și sindromul de coagulare postpolipectomie (0,5-1%).

Cele mai multe dintre complicațiile apărute în timpul intervenției pot fi rezolvate într-o etapă imediat următoare.

După înțelegerea clară a necesității efectuării colonoscopiei diagnostice sau terapeutice (care asociază și anumite metode de tratament endoscopic, de exemplu polipectomia), precum și a posibilelor riscuri asociate acesteia, pacientul va semna consimțământul informat pentru efectuarea procedurii.

SIMPLU ȘI FĂRĂ NICIUN RISC

Testul care detectează hemoragiile oculte fecale prin metodă imunochimică (FIT) reprezintă în prezent una dintre investigațiile ce stă la baza screening-ului cancerului colorectal. Testul are o valoare predictivă pozitivă înaltă pentru polipii adenomatoși și pentru cancerul colorectal și în caz de pozitivare se recomandă efectuarea colonoscopiei.

Spre deosebire de alte teste utilizate anterior (Ex. gFOBT), testul FIT nu necesită o pregătire anterioară specifică și nu este influențat de consumul de alimente.

Avantajul testului FIT este dat de faptul că se poate efectua oricând, nefiind necesară o dietă restrictivă anterioară.

În doar câteva minute, printr-un simplu test, fără niciun risc, poți să afli dacă la nivelul tubului tău digestiv există leziuni care sângerează?

Pozitivarea testului FIT poate fi determinată și de: boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boală Crohn), polipi adenomatoși, malformații vasculare, angiectazii, diverticuli colonici.

Cancerul colorectal este însoțit deseori de hemoragii mici, frecvente, care nu modifică aspectul scaunului și nu ridică semnale de alarmă.

Care sunt factorii de risc pentru a dezvolta cancer colorectal?

Riscul crește pe măsură ce îmbătrânim. Aproximativ 90% din cazuri apar la persoanele care au 50 de ani sau mai mult.

Alți factori de risc includ:

• Boală inflamatorie intestinală, cum ar fi boala Crohn sau Colita ulcerativă
• Istoric personal sau familial de cancer colorectal sau polipi colonici
• Sindroame genetice, cum ar fi polipoza adenomatoasă familială sau cancerul colorectal ereditar non-polipozic (sindrom Lynch)

Factori legați de stilul de viață care pot contribui la un risc crescut de cancer colorectal:

• Lipsa activității fizice regulate
• dietă săracă în fructe și legume
• dietă săracă în fibre și bogată în grăsimi sau o dietă bogată în carne procesată
• Obezitatea
• Consumul de alcool și tutun

Care sunt metodele de screening pentru cancer colorectal furnizate prin proiect?

Testul hemoragiilor oculte în scaun este o metodă de detectare a prezenței sângelui în materiile fecale.

Atât polipii, cât și cancerele colorectale pot sângera în cantități foarte mici, ce nu pot fi vizualizate cu ochiul liber. Acest test are tocmai rolul de a evidenția aceste sângerări, dar, în caz de pozitivitate, nu semnifică neapărat existența unui polip/cancer, având în vedere faptul că numeroase afecțiuni, cum sunt de exemplu hemoroizii, pot sângera la rândul lor.

Acest lucru înseamnă că testul are o specificitate nu foarte înaltă.

Testul se recomandă a fi efectuat anual.

Colonoscopia este o metodă endoscopică de screening ce permite vizualizarea întregului colon.

Este asemănătoare rectosigmoidoscopiei, doar că în acest caz se folosește un tub mai lung. În timpul acestui test, medicul poate vizualiza și poate îndepărta polipii sau unele cancere. Este, de asemenea o metodă de urmărire folosită dacă s-au descoperit anormalități la alte examinări screening. În cazul colonoscopiei este necesară o golire completă a întregului colon și în cele mai multe cazuri pacientul este sedat.

Este recomandată a se efectua la fiecare 10 ani

Studiile sugerează că investigaţia colonoscopică reduce numărul deceselor cauzate de cancerul colorectal cu aproximativ 60 până la 70%.